Gogomanul On-line


Este vorba de o noua specie ce poate fi adaugata la Atlasul de Mitocanie Urbana scos de Catavencu.

Cum l-am descoperit? Tot umbland pe net si punand cate un comentariu pe ici pe colo am stat destul de mult pe VoxPublica, un experiment interesant si care pare a fi un prototip al jurnalisticii on-line ce va inlocui cat de curand tipariturile. Am urmarit atat continutul articolelor cat si al comentariilor, curios fiind sa aflu ce-l indemana pe internaut sa citeasca un articol si de ce ar pierde timpul sa posteze un comentariu. Am constatat ca articolele lui IT Morar in care incearca uneori sa publice cate o poezie a cate unui scriitor mai putin cunoscut sunt cele mai putin comentate. Deci nu setea de cultura e cea care aduna chibitii. Curios, nici articolele sportive nu atrag prea multi comentatori. Probabil nu ai parte de niciun strop de adrenalina daca scrii “M..e Becali!” fara sa te vada nimeni si fara sa risti un baston pe carca de la jandarmi. Lucrurile se schimba cand e vorba de politica. Aici se pricepe toata lumea si orice parere competenta e pacat sa fie irosita prin necomunicarea  inspre conationali. Jumatate din comentarii sunt ale postacilor de partid care nu stau nici macar sa piarda vremea cu cititul articolului. EI sunt platiti la injuratura nu la lectura. Daca titlul nu e explicit si pe autor l-a mancat tastatura sa foloseasca o metafora care poate deruta cu privire la cat de pozitiv sau negativ este postul cu privire la Basescu sau Geoana si-o fura instantaneu. Imediat se trezeste cu o pagina de sudalmi fara noima in care este trecut in revista tot neamul lui pana la gradul IV alaturat, dupa caz ,fie hotilor de Berceanu, Videanu, Udrea, fie celorlalti hoti si comunisti, respectiv Hrebenciuc, Vanghelie, Iliescu, Nastase.

In topul citirilor si comentariilor se afla insa o domnisoara, Laura, despre care stiu ca de la inceputul anului nu mai lucreaza la trust decat pe net si despre care s-a dezbatut puternic acum o luna pentru ca in tineretea ei zbuciumata a lucrat 5 ani pe la SRI. Traducatoare. I-a enervat cu chestia asta pana si pe Ciutacu si Badea, ofticati la culme fiindca erau convinsi ca numai ei si Felix au legaturi cu serviciile secrete. Articolele ei abordeaza teme din cele mai diverse avand insa o predilectie catre  politica externa unde pare si destul de bine documentata.

Vazand numarul mare de comentarii iti freci mainile gandindu-te bucuros la ce dezbatere interesanta  ai sansa sa asisti si te astepti sa inchizi Firefox-ul cu cel putin cateva chile mai destept la ce pleiada de analisti isi dau cu parerea acolo. Luate la bani marunti comentariile sunt insa total in afara subiectelor. O parte importanta sunt ale “cunoscatorilor” care, evitand sa semneze cu numele real de Victor sau Mircea, ne explica cu subinteles ca fata inca mai are conexiuni cu James Bond si de acolo stie atatea lucruri. La finalul fiecarui comentariu de acest gen apare un semn de exclamare sau o referire ce aduce subtil a cod secret la care  noi muritorii ar trebui sa ramanem cu gura cascata. O alta parte la fel de insemnata sunt Don Juani de net, care uitandu-se la fotografia Laurei o vad blonduta, tinerica, basca trecutul ei prezumat de Xena- printesa razboinica, si se simt datori sa se bage si ei in seama cu un comentariu idiot, mirosind puternic a testosteron adolescentin,  sperand probabil ca astfel au o sansa s-o farmece pe ziarista. Probabil ca la modul virtual si manual-unilateral unii dintre ei au si reusit sa consume relatia. Bravo lor.

Surpriza s-a ivit ieri cand Laura a incercat sa foloseasca notorietatea pe care o are si a facut un apel umanitar in ajutorul unui tanar. Toti zmeii si paraleii de pana atunci au tacut malc. N-a mai amintit nimeni nimic de SRI. N-a mai facut nimeni niciun apropo la culoarea parului. Doar doi-trei deontologi s-au  mai simtit datori sa ne explice doct cum e cu campaniile astea umanitare. Ca trebuie sa privim fenomenul in ansamblu, ca nu trebuie sa actionam emotional si pentru cazuri particulare si alte sfaturi la fel de utile.

Deci vitejii de pe net sunt dispusi oricand sa ne explice ce si cum sau sa stea cu noi la o sueta dar o dau cotita instantaneu daca le ceri chiar si un un amarat de euro sau macar sa dea mesajul mai departe.

Astfel am reusit sa completez definitia Gogomanului  On-line:

– scrie comentarii dar niciodata cu numele sau porecla adevarate preferand un avatar cu semnificatie; -este foarte bine documentat in subiectul postului stiind chiar unele lucruri secrete pe care doar ni le sugereaza fiindca nu sunt informatii pentru orisicine; -are o exprimare plina de condescendenta si intelegere la adresa celorlali comentatori mai putin initiati; -nu accepta sa fie contrazis; -nu poate fi manipulat sub nicio forma de catre media; -are solutii pentru salvarea planetei dar inca nu meritam sa le cunoastem; -are un succes nebun la femei dar nu se oboseste sa plece de langa calculator; -nu da bani din buzunar decat pentru chestiuni globale ale omenirii nu pentru un simplu bolnav de leucemie.

Cititi comentariile la articolele Laurei si-i veti identifica imediat. Astazi a postat din nou despre scutul antiracheta. S-a umplut imediat pagina de specialisti in strategie militara si tehnica spatiala.

Astazi e din nou MOCA!

UPDATE: La 4 ore de la aparitie articolul cu scutul antiracheta are deja 100 de comentarii si Gogomanii inca se mai inghesuie!

4 Comments

  1. 08/02/2010 at 7:49 PM

    analiza, nene !
    si cin’ te gindesti c’am parcurs si io respectiva faza…

    s’a lasat cu sechele, da’ cre’ ca mi’a trecut

  2. Dragos said,

    08/02/2010 at 7:55 PM

    Interesant. As mai adauga o specie, aceea a dezinformatorului online, persoana probabil platita sa abereze prin tot felul de medii de comunicare
    online, chiar si prin comentarii astfel incat sa discrediteze informatia
    prezentata, sa-i denatureze adevarul si sa schimbe in general perceptia
    cititorilor.

    Probabil Atlasul de mitocanie urbana ar avea nevoie si de editia Web 2.0, daca tot e la moda😀

  3. albescu said,

    09/02/2010 at 7:01 PM

    Las la o parte pleiada de postaci care sunt incadrati in institutii de stat doar cu rolul de a combate pe Internet, las deoparte pe cei care sunt sponsorizati de partide pentru a le face propaganda (si uneori reusesc sa face antipropaganda) si incerc sa-mi explic atitudinea unora cum bine sunt numiti Gogoman online. Si ceea ce ma obsedeaza este ca incerc sa ii vad in realitatea de zi cu zi. Nu stiu daca cumva nu gresesc, dar multi dintre ei sunt dintre aceia care nu sunt in stare sa ridice glasul atunci cand o vanzatoare le da restul gresit sau sa ceara o informatie de pe strada unei domnisoare mai dragute. In viata de zi cu zi ii vad ca niste mari timizi interiorizati pana la refuz care explodeaza pe Internet descarcandu-si frustarea de zi cu zi atingand deseori nivelul grobian. Ma convinge cineva ca gresesc?

  4. claudiutza said,

    02/05/2010 at 1:39 PM

    Am si eu nevoie de ajutorul vostru ! Daca doriti si aveti timp , va astept pe pagina mea pentru a afla mai multe detalii : http://www.claudiutza.tk . va multumesc din suflet .


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: