Sfioasele lui Basescu

Genial!
Daca tot ce se intampla nu ar avea o legatura directa si, din pacate, nefasta cu viata noastra cea de toate zilele si chiar cu cea a urmasilor, urmasilor nostrii,  in veacul vecilor ce va sa vie, asa cum spunea un Mare afemeiat ajuns intre timp “si Sfant”, am putea sa ne bucuram de priveliste si de faptul ca asistam la niste extraordinare exercitii de manipulare, din ce in ce mai creative si mai simpatice.

Lui Basescu ii place comunicarea institutionala. El e in primul rand institutie atunci cand vorbeste. Doar atunci cand da cu mucii in fasole si-l irita pe Medvedev asistam la “exprimarea unei opinii personale” la care are dreptul constitutional ca orice cetatean modest al patriei. In rest el este o institutie ce vegheaza la binele nostru si la modernizarea statului. E atat de pornit sa ne faca bine incat de vreo doi ani e nevoit sa ne faca bine chiar cu forta, luptand cu o mentalitae populista care ne impiedica sa observam lucid cat de fericiti suntem dupa ce s-au inchis spitalele, s-au miscsorat pensiile si salariile si s-a marit TVA-ul. A avut ghinionul sa se nasca intr-un popor ce nu se ridica la nivelul idealurilor sale dar ca un destoinic marinar ce se afla el e dator sa duca luntrea in port pe orice fel de mare. Care port? Numai el stie.

SI fiindca o institutie nu poate sa lucreze singura, institutia Basescu s-a inconjurat de o multime de alte intitutii utile reformei. Cele mai multe sunt institutii de “condamnare a comunismului”, “studierea revolutiei” si alte forme de a asigura cate o sinecura fiecarui intelectual ce se calfica la titlul de “cantaret de curte” in grad de cavaler. Sunt insa si cateva institutii a caror menire nu prea e inteleasa decat in momentele de breaking-news, atunci cand poporului inseat de dreptate i se mai arata pe ecran cate un contrarevolutionar din opozitie gasit vinovat de serviciu pentru mersul șontâc al “modernizarii”.

Cunoscut fiind ca un personaj cu palpitatii la lichide peste 30 de grade (nu Celsius) si scene rubensiene a dat pentru doua dintre aceste institutii titluri cu sonoritati feminine: Dna si Ani. Acestea doua sunt chiar cele pe care le pune cel mai mult la treaba fiindu-i sclavele cele mai credincioase care ar putea sa-i satisfaca orice fantezie daca nu s-ar opune din cand in cand hoasca aia batrana si chioara, Justitia. Da las ca n-o mai duce ea mult ca e hodorogita si din ce in ce mai penetrata de oameni de incredere, profesionisti cu frica de Dumnezeu, pardon, de Zeus.

In ultimele zile am asistat insa la niste marsavii fara margini din partea presei si a opozitiei. Cele doua fecioare neprihanite, DNA si ANI, n-au mai suportat calvarul si, cu ochii inlacrimati si voce tremuranda, au declarat public ca se simt supuse la presiuni, si nu orice fel de presiuni ci din cele mai groaznice, presiuni politice. Dupa ce in zori, la primele ultraviolete, Daniel Morar a marturisit tensiunea fantastica la care e supusa DNA, pe la pranz cand arsita era in toi, si ANI a lansat un strigat de ajutor in aceeasi directie.

Daca reusim sa ne stapanim indignarea si sa ne cakmam emotia inerenta unei astfel de situatii poate ne punem si intrebarea, legitima, cine dracu’ preseaza politic cele doua institutii? Sau poate ca mai exista in tara asta cateva grupe de prescolari care isi imagineaza ca in cele doua institutii lucreaza Alba ca Zapada, Ileana Cosanzeana, Cenusareasa, Fetita cu Chibrituri si alte prietene de-ale lor. Stati linistiti copii! Acolo nu sunt decat veterani alesi dintre cei 40 de tovarasi ai lui Ali-Baba. Iar in privinta presiunilor politice , si aici trebuie remarcata frumusetea manipularii, acestea, in mod logic, nu se pot face decat dinspre arcul puterii, respectiv dinspre cei in favoarea carora lucreaza aceste institutii.

Nu conteaza. Am exprimat mai devreme sintagma “in mod logic”. Deci, e nevoie de logica pentru ca cineva sa priceapa ca e vorba despre o ordinarie comunicationala. Si cine are timp de logica pe temperaturile astea?

Maine, poimaine, o sa ne trezim ca Basescu cel mare si tare o sa se planga public ca de faptul ca nu el o sustine pe Udrea sa conduca guvernul ci a patit exact precum hotul rus care a atacat frizeria.  Doamne fereste, sa nu fie alergic la Viagra!

Advertisements

Au inceput negocierile de vara cu UDMR

Vladimir Lenin, the former head of the Russian...

Image via Wikipedia

Ne asteapta doi ani din ce in ce mai cranceni. Basescu si PDL sunt acum ca niste fiare incoltite. In mintea lor a fost estompata complet ideea ca intr-o societate, care macar in titulatura se prezinta democratica, este absolut normal ca din cand in cand sa se mai schimbe rolurile intre putere si opozitie. Dupa multe “succesuri” mai vine si cate un esec. Acest lucru era valabil doar cand in opozitie erau ei. Desi, am mai spus lucrul asta, Basescu a fost in permanenta la putere din 1990 si chiar mai dinainte de Revolutie. In ultimii ani a intins coarda atat de mult incat este aproape imposibil ca in momentul in care va pierde mandatul de presedinte sa nu fie obiectul catorva dosare penale. Lucrul asta nu prea i se  pare digerabil si atunci a decis sa lupte mai ceva ca Antonescu pentru pastrarea puterii. E dispus sa calce in picioare orice lege pentru asta si nu tiu de ce ar fi ceva senzational din moment ce asta face de 6 ani.

Acum cateva saptamani UDMR a actionat mai rational decat multi alti politicieni romani si-a transmis lui Basescu ca e prea de tot cu regionalizarea desi era momentul perfect de a cere lucruri la care nici macar nu visasesera iar presedintele, nu stiu al cui ca al romanilor nu prea mai e de mult, ar fi fost dispus sa le ofere. Imediat acesta a tinut sa le precizeze in cadrul emisiunilor propagandistice ale lui Radu Moraru ca pana la toamna spera ca UDMR sa-si schimbe atitudinea. Iar cand spunea lucrul asta nu se gandea nicidecum ca la ceas de vacanta liderii maghiari vor sta la sfat langa un Ciuc rece si vor cugeta asupra propunerilor de regionalizare ajungand la concluzia ca e spre binele tarii. Stia ca are doua luni la dispozitie in care sa aplice invataturile tatucului Lenin: “Daca nu stii, te invatam; daca nu poti, te ajutam; daca nu vrei, te obligam!”.

In varianta moderna, ca au trecut aproape 100 de ani, si adaptata la specific romanesc ar suna cam asa: “Vrei niste bani ca sa votezi cu noi sau vrei sa te plimbi pe la DNA dupa care tot o sa votezi cu noi?”. Doar nu credeati ca SRI-ul asculta de cativa ani 200 000 de telefoane doar pentru amuzament sau pentru testarea performantelor echipamentelor? Tot ce au facut in ultimii ani cei din opozitie si mai ales cei de la putere a fost monitorizat,, inregistrat, indosariat pe capitole si grupuri politice, etnice, etc. urmand a fi folosit in perioada preelectorala in vederea asigurarii castigarii unui procent suficient pentru evitarea neplacerilor privative de libertate.

Astazi s-a dat tonul la cantec. S-a inceput cu un membru UDMR mai putin tare in clanta dar suficient de cunoscut ca sa fie dat de exemplu. Discret si, aparent, intamplator Borbely apare intr-un dosar de trafic de influenta cu o renovare de apartament la care va urma o expertiza tehnica precum in cazul termopanelor lui Nastase. Acest subiect va flutura prin fata noastra si prin sufletelele ungurasilor inca vreo saptamana iar cand populatia va incepe din nou sa-si aminteasca despre cum s-a zgait in week-end la chilotii Elenei Udrea se va trece la un nou membru UDMR despre care, absolut intamplator, tocmai s-a descoperit ca si el a fluierat in biserica si tot asa pana la toamna.

Astfel vara ar putea fi in viziunea prezidentiala un sfetnic foarte bun si prin septembrie UDMR ar trebui sa se intoarca la Parlament cu o cu totul alta conceptie asupra reorganizarii teritoriale, mult mai apropiata sau chiar identica cu cea propusa de Basescu.

Vacanta placuta! 🙂

PS: Toata lumea s-a suparat pe Boc ca a luat in elicopter doi copii. In realitate e vina celor de la SPP. Stiau ca trebuie sa duca unul mic si zbanghiu la Bucuresti si fiindca se grabeau i-au luat pe toti cei sub 1,5 m gasiti in jurul elicopterului urmand ca pana in Piata Victoriei sa-i testeze la drept constitutional si sa descopere astfel care dintre ei e prim ministru.

Prezumtia de vinovatie

Pentru ca tot e la moda zilele astea sa ne dam cu parerea despre sistemul de invatamant ma bag si eu. Am auzit zeci de variante si concluzii fiindca toti bagatorii de seama au incercat sa obtina puncte din situatia creata cu ultimul BAC si, ca de obicei, scopul diversionist a fost atins agora polarizandu-se instantaneu pe un subiect inventat si o tema falsa.

In privinta invatamantului nu se face nimic concret de 20 de ani. Toti cei care ajung la putere se reped catre acest domeniu si schimba ceva. Nimic de fond, nimic de strategie, numai elemente de suprafata si de procedura. Ultimul plantat in fruntea invatamantului nu avea cum sa faca exceptie si a incercat sa-si lase si el amprenta pe viitorul unei generatii sau doua. Anul trecut PDL a oprit o lege a invatamantului aflata in ultimele stadii de dezbatere parlamentara pentru a-si asuma raspunderea pe o lege proprie. Era de asteptat ca aceasta sa reprezinte ceva nou si benefic, ceva demn de o astfel de cerbicie in promovarea ei. In realitate nu este vorba decat despre aceeasi amestecare a datelor de examen care in minte lui Funeriu reprezinta reforma.

Si pentru ca un Bacalaureay e o ocazie buna de facut evenimente si discutii, Ministrul Educatiei a aplicat si el strategia papusarului de la Cotroceni. In loc sa umble la radacina a inventat treaba cu camerele de supraveghere. Aceste camere sunt sublime, sunt perfecte, sunt absolut necesare pentru a asigura o echitate dar daca la asta se rezuma reforma mai bine nu ne apucam. S-a mers pe principiul acelui articol constitutional caruia i-a pus rau Basescu, cu prezumarea caracterului licit al averii. Acest principiu exista in toate sistemele legislative, inclusiv in cel comunist. Pentru Basescu aceasta e esenta reformei constitutionale. Cine l-a impiedicat pana acum sa confiste averea lui Nastase? Doar n-o sa credem balivernele cu justitia obstructionata de un partid aflat in opozitie de 6 ani. Credeti ca ar fi avut Kovesi sau Morar vreun scrupul in a demonta toata apararea, subreda de altfel, a lui Bombonel? Nu, Dar asa cum am mai spus, e mult mai util sa-l tii pe unul din liderii opozitiei doar sub incertitudinea existentei unor acte de coruptie si sa profiti de deficitul de imagine creat adversarului pe un termen mult mai lung putand chiar transfera antipatia si asupra altor opozanti.

La fel si in cadrul examenului de Bacalaureat super supravegheat. E perfect sa nu se copieze desi sunt 100% convins ca in multe locuri s-a copiat. Dar scopul ministrului a fost sa arate ca de fapt toti ar fi copiat, toti ar fi fost niste infractori si numai datorita kui, cavalerului sosit pe un cal alb, a fost impiedicata aceasta faradelege. Daca subiectele ar fi fost la acelasi nivel de dificultate ca in anii anteriori procentul de promovabilitate ar fi fost acelasi, cu sau fara camerele de supraveghere. Subiectele au fost insa facute astfel incat sa sustina teoria si prezumtia de furt. La ce-i foloseste unui viitor mecanic auto, ce va schimba uleiul la masini urmatorii 30 de ani sa sesizeze diferenta intre drama si gen literar dramatic? Sunt convins ca ministrul Funeriu, doctor in chimie, nu ar fi sesizat aceasta nuanta inainte de a primii explicatiile necesare de la sufleurul cu rang de secretar de stat. Un absolvent de al liceului de arte la ce va folosi in cariera lui, momentan pusa sub semnul indoielii de “redorma” portocalie, sa rezolve integrale pentru calculul de suprafete? Oare cate derivate si logaritmi a exersat Brancusi pana sa ajunga sculptor?

Problema de esenta a invatamantului actual este ca nu isi atinge nici pe departe funtiile de baza. O societate trebuie sa-si atinga prin procesul de educatie a copiilor mai multe scopuri. Acei copii trebuie sa fie capabili ca la 19 ani sa-si poata castiga painea singuri prin exercitarea unei profesii. Societatea trebuie prin invatamant sa-si asigure acoperirea cu forta de munca calificata a tuturor segmentelor economice care asigura bunastarea si dezvoltarea intregului grup. Sistemul de invatamant trebuie sa permita o selectie a valorilor si o evidentiere a varfurilor care sa creeze premisele atacarii domeniilor de varf in competitia cu alte societati aflate in concurenta naturala. Spre care din aceste trei directii ar parea ca este orientat sitemul de invatamant din Romania? Catre niciunul. Singurul scop aparent este acela de a scoate pe banda sute de mii de muncitori necalificati, care vor adanci peste masura problemele sociale si care, cel mai grav, vor realiza o pozitionare a populatiei romanesti pe o treapta inferioara a ierarhiei mondiale cu toate “beneficiile” ce decurg de aici. Cu exceptiile notabile, romanii au in fata doar perspectiva de a deveni servitorii altor natii europene. Deja detinem monopolul spalatuluii de dusumele si closete in Italia si Spania. Nici macar la culesul capsunilor nu mai suntem considerati calificati. In curand vom ataca si alte domenii de varf: maturatul strazilor, sapatul santurilor, desfundatul canalelor.

Asta a vrut sa demonstreze Funeriu ca a mai absolvit o generatie de infractori. Nu ne ramane decat sa multumim din inima partidului si conductorului iubit, carmaciul destoinic al destinelor noastre.

De ce n-o fi ramas el doar carmaci ca era om cu meserie la baza?

PS: Si mergand pe calea prezumtiei de vinovatie ridicata la nivel de principiu afirm ca Funeriu nu a promovat BAC-ul si a organizat caineste examenul asta din invidie! Ma poate contrazice?  🙂

OSTASI, VA ORDON: TRECETI PRUTUL!

S-a intamplat la fel si acum 20 de ani, cand se implineau 50 de ani, ca si acum cand s-au implinit 70 de ani si tot in Dealul Cotrocenilor. (V-a placut fraza? 🙂 )

In noaptea de 21 spre 22 iunie 1991, in Dealul Cotrocenilor, mai exact in Complexul Leu, caminul Facultatii de Electronica, un grup de indivizi, ingineri si in curs de devenire (si care acum ne mai auzim doar rar pe Facebook) am hotarat ca trebuie sa alungam monotonia. Nu prea aveam ce sarbatori, ziua mea urma sa fie peste 5 zile, dar asa sedea bine studentului in sesiune sa se relaxeze cu cate un chef pe zi ca sa aiba spor la studiu. Am inceput usor cu niste bere la o terasa, mai mult sau mai putin legala, deschisa pe trotuarul de vis a vis. Ati trait cu siguranta, cel putin o data, sentimentul ala ciudat cand te asezi sa bei si nu ai motiv. Si din cauza asta nu curge cum trebuie. Pe vremea aia presa scrisa era la mare cautare iar catre miezul noptii deja apareau ziarele urmau se se vanda a doua zi. Ne-a picat in mana un ziar care amintea de faptul ca pe 22 iunie se aniverseaza 50 de ani de la celebrul ordin dat de Maresalul Antonescu pentru inceperea razboiului impotriva cotropitorilor sovietici. In anul ala bausem de Paste, de 1 Mai, de Ziua Independentei Romaniei ( e pe 9 mai pentru cine nu stie), de Ziua Regelui, de Ziua Copilului, de 13-15 iunie. Nu era pacat sa ratat un asemenea jubileu?

Era subiectul perfect si motivul perfect pentru o bauta ca la carte. Singurul amanunt pe care-l mai tin minte este  ca a doua zi dimineata, pe la 6.30 cand se facea schimbul de tura al fetelor de la APACA, pe gardul complexului care dadea catre statia de autobuze erau (eram)  cocotati vreo 5 flacai, lemn de beti, care urlau cat ii tinea plamanii ca se implinesc 50 de ani de marele gest patriotic al Maresalului Antonescu si repetam cu sticlele in maini celebra fraza: “Ostasi, va ordon: Treceti Prutul!” in fata bietelor femei care grabite sa intre in schimb nu intelegeau exact ce vrem de la ele.

Privirile celebrelor fete, care pe vremea aceea nu vedeau in fata ochilor decat chipul si puloverul lui Petrica Roman, exprimau la nivel de sondaj reprezentativ exact parerea poporului roman despre subiectul Antonescu. Adica habar n-aveau cine e ala si ce vrea. Se uitau la noi cu priviri blajine si condescendente intelegand perfect contibutia alcoolemiei la excesul nostru de patriotism.

Dupa inca vreo ora, probabil, s-a rupt filmul si am cazut cu totii secerati, la datorie. Cred ca ne-am trezit pe seara cand ne-am dres cu cate o bere pe principiul: cui pe cui se scoate. Nu s-a legat nimeni de noi, nici politie, nici societatea civila si cam asta a fost toata manifestatia.

Dupa 20 de ani, ca in romanele lui Dumas, un epigon ajuns si el in deal la Cotroceni, cu doar 200 de metri mai spre vale, a incercat sa repete scena. Probabil un SPP-ist mai batran care n-a putut dormi in noaptea din 1991 din cauza galagiei noastre i-a povestit omului iar acestuia i-a placut atat de mult incat a vrut sa reediteze faza cu ocazia jubileul de 70 de ani. Fiindca mijloacele tehnice au evoluat nu s-a mai suit pe gard, mai ales ca fetele de la APACA sunt acum ori la pensie ori in Italia, ci s-a dus sa se dea in stamba pe acelasi subiect la televizor. Se pare ca demersul lui a fost incununat de un mai mare succes decat al nostru pentru ca a primit ecouri pe aceasta tema tocmai de la Moscova. Trebuie sa recunosc ca si noi am fost facuti nesimtiti la vremea noastra dar n-am pus la suflet ceea ce se pare ca nici actualul scandalagiu n-o s-o faca.

Cred insa ca e o mica diferenta intre un grup de studenti beti facuti nesimtiti de catre cateva gospodine si un presedinte de tara facut nesimtit de Ministerul de Externe al unei tari vecine.

Mie, personal, imi e mult mai rusine acum decat atunci.

astept sa ma intrebe ala caruia-i fac reclama moca daca i-am cerut acordul pentru poza!