Cat mai avem pana la “Oda conducatorului iubit”?

Ceausescu n-a cerut niciodata personal sa fie pupat in fund. A profitat doar de faptul ca cererea era imensa si cu generozitate si-a lasat fesele relaxate la indemana sutelor de buze doritoare. El doar a acceptat gesturi care repetate suficient de des si pentru un interval suficient de timp au inceput sa provoace reala placere. El a avut inclinatie spre dictatura dar nu ar fi reusit niciodata fara contributia decisiva a celor din jur.

Se pare ca poporul roman traieste “ziua cartitei” ca sa-l citez pe prietenul meu Relu. Relaitatea de zi cu zi ne demonstreaza ca 20 de ani n-au fost suficienti pentru previziunile lui Brucan dar au fost suficienti pentru a ne spala creierii intr-o masura suficienta pentru a o lua nonsalanti de la capat.

Nici Basescu nu si-a propus sa fie dictator dar daca tot s-a ivit ocazia si il ispitim zi de zi cu treaba asta n-ar fi pacat sa nu incerce.  La inceput a fost doar un om de actiune. Mogulii, si aici are dreptate Basescu cand ii demonizeaza, au fost cei care l-au bagat in seama mai mult decat era cazul, i-au dat 5 ani la rand premiul de politicianul anului in conditiile in care a facut praf politica externa a Romaniei, i-au iertat iesirile de mitocan catalogandu-le drept “spirite” si semne ale charismei, s-au tolerat excesele in interpretarea legii inca de la prima decizie prin care l-a numit premier pe Tariceanu desi Constitutia spunea un pic altfel. Marii sai dusmani de acum, Vantu si Voiculescu, atunci au fost buni, unul girand mediatic si gasind explicatii pentru nerespectarea legii de catre insusi presedintele Romaniei prin nevoia de a scapa de tirania PSD iar celalalt tradand ca pe vremea cand dadea note informative despre verisoara lui sub numele de Felix si acceptand rolul de “solutie imorala”. Recunosc cu mana pe inima ca inclusiv subsemnatul am considerat la vremea respectiva ca e o “ilegalitate acceptabila” fara sa constientizez ca expresia din ghilimele e o mare monstruozitate. E clar ca Adrian Nastase trebuia la vremea respectiva sa fie oprit din propriul drum catre o dictatura dar inlocuirea unei dictaturi cu alta nu rezolva deloc problema.

Imbatati de euforia momentului 2004 am asistat cu totii pasiv cum in fiecare zi se mai comitea cate o ilegalitate la nivel inalt pana cand ne-am dat sema ca nu mai avem ce face. Basescu a fost ridicat in slavi si laudat si fiecare gest al lui din primul an de mandat era marcat de ole!-uri din tribuna cantate de corul intelectualilor, de corul jurnalistilor s.a.m.d..  Orice am ar fi ocupat in acel moment functia de presedinte dupa un timp ar fi ajuns sa creada ca intr-adevar el este Mesia acestui popor. Incet, incet alimitele au fost forrtate si duse dincolo de orice imaginabil fara ca sa existe consecinte. Cu cat devii mai puternic cu atat crezi cu mai multa tarie ca meriti postura si iti pierzi mintile. Incepi sa crezi ca cei care te contesta sunt de fapt dusmani iar lupta cu ei devine o miza personala ce justifica utilizarea oricaror mijloace.

Tot ce am spus pana acum presupune existenta unei constiinte si a unei educatii sanatoase si numai slabiciunile psihologice umane ar putea duce la deformarea comportamentului. Cand insa exista un background de port din Constanta si experienta unor ani pe mare inconjurat de baieti aspri cu mana grea si gatlejuri harsaite trecerea de la comportament normal la cel discretionar este o consecinta mai mult decat fireasca.

Si ca sa revin la fenomenul “ziua cartitei” toate aceste semnale au fost ignorate si poporul s-a grabit sa-l realeaga pe mandrul carmaci pentru inca un mandat. Chiar daca alegerile au fost fraudate tot au existat aproape 5 milikoane de isteti care l-au ales din inima pe Basescu. Majoritatea dintre ei sunt cei care plang acum pe la colturi ca au ramas cu buza umflata si ies in strada la demonstratii.

Nu vedeti asemanarile?

1. Parlamentul si justitia nu face altceva decat sa gaseasca justificari fortate si sa explice modul in care ilegalitatile lui Basescu sunt “legale”.

2. Toata societate e condusa prin intermediul SRI si al procuraturii care sunt in tot si in toate si actioneaza exclusiv la ordin politic.

3.  Avem o noua Elena din ce in ce mai puternica. Dupa ce ne-a explicat ca “suntem urmasii lui Traian Basescu” a devenit cel mai capabil ministru al guvernului. Pentru cei ce nu-si amintesc Elena Ceausescu era prim-vice-prim-ministru in 1989, functie inventata special pentru ea.  Pentru ca actuala Elena nu e pasionata de stiinta si nu poate fi numita academician se gasesc alte modalitati de a zgandari ego-ul blondei. Un baiat destept lanseaza pe ziare.com un sondaj despre cea mai sexy femeie din politica si ghiciti cine e, detasat, pe primul loc?

4. Ceausescu avea un Emil Bobu care la finalul carierei ne-a marturisit: “am fost un dobitoc!”. Basescu are un Emil Boc (ciudata asemanare de nume! ) ce inca nu a rostit fraza magica dar tine sa ne-o demonstratreze zilnic.

Corul de lingai e prezent ceas de ceas la posturi si ne explica cat de bine si de frumos se traieste in tara asta. In vreme de criza profunda PDL, prin vocea unei deputate, gaseste ca fiind cel mai potrivit moment pentru ca in scoli sa se cante imnul in fiecare zi de luni. Noi il cantam acum 30 de ani in  fiecare zi. Si priveam cu mandrie la tabloul conducatorului suprem ce trona invariabil deasupra fiecarei table scolare.

Oare cand urmeaza ca tablourile cu Basescu sa-si ocupe locul bine meritat din salile de clasa si institutiile publice? S-ar mira sau s-ar impotrivi cineva?

Clipe de sinceritate

Ieri ne-a vizitat tatucu’ Gorbaciov revenit dupa zeci de ani pe plaiurile mioritice. Poporul roman ar trebui sa-i fie recunoscator pentru ca fara el n-ar fi savurat pana azi chifteaua delicioasa facuta din resturi de carne de la MacDonalds si nici puiul umflat cu botox de la KFC. Fara el Iliescu ar mai fi trebuit sa mai suporte inca 10 ani de “intinare a valorilor comunismului si socialismului stiintific” pana sa dea Ceausescu coltzu’ si sa ajunga el presedinte.  Corneliu Vadim Tudor n-ar mai fi trebuit sa treaca de  la celebrele ode patriotice si pupincuristice la pamfletul scarnav de astazi. Ginerii lui Dinca, Badea si Popoviciu, ar fi fost la ora asta niste oarecare generali de securitate si avand astfel un venit asigurat nu s-ar mai fi chinuit ca acum sa trudeasca pentru niste amarate de sute de milioane de euroi. Basescu s-ar fi apropiat de pensie la Anvers fara sa fi gustat din produsele apetisante de Plescoi. Mihaela Radulescu si-ar fi gasit un Otil, ceva mai mic, prin Piatra Neamt natala pentru care s-ar fi batut local cu Andreea Marin siastfel  n-ar fi gustat Banica niciuna dintre ele iar librariile si cititorii ar fi fost scutiti de proza lor fantastica. De Boc n-ar fi auzit nimeni cu exceptia cosasilor de pe langa Cluj. Gigi Becali ar fi avut acum aproape 30 de ani vechime in functia de portar la ICCE Baneasa si n-ar fi avut LPF-ul niciun motiv de suspendare.

Noi ceilalti am fi fost poate mult mai fericiti pentru ca n-am fi aflat inca, decat din povestiri, despre diferenta dintre noi si alte tari din vest.

Ziua de ieri si sosirea lui Gorbaciov a marcat si doua momente de sinceritate publica debordanta:

1. Iliescu il intreaba pe Gorbaciov daca l-ar fi sunat cumva in zilele Revolutiei si daca ar fi cerut cumva ajutoprul Armatei Rosii. Gorbaciov a raspuns ca nici vorba de asa ceva si a garantat ca nu a fost niciun amestec de la KGB. Iar cand Iliescu a sunat la Ambasada Rusa sa spuna cine sunt revolutionarii probabil nici nu si l-a amintit pe obscurul inginer de ape.

Deci nu-l mai acuzati pe Iliescu de tot felul de prostii!

2. Departamentul de Stat al SUA a declansat o ancheta si a descoperit ca Daimler ( Mercedes) a dat spagi colosale in 22 de tari pentru a-si vinde autobuzele, inclusiv in incoruptibila Romanie. Intrebat la Realitatea TV daca stie ceva despre asta, directorul RATB a spus ca sigur nu s-a luat spaga. Ca sa fie convins ca asa stau lucrurile a intrebat chiar si la Daimler: “Mai nemtilor, ne-ati dat noua spaga?” iar nemtii au raspuns “Nu, noi nu v-am dat spaga.”

Deci nu-l mai acuzati pe Videanu de tot felul de prostii!

Decat sa-i tot provoace palpitatii lui Voicu n-ar fi mai simplu ca procurorii sa-l intrebe direct: “Bre, Cataline, ai facut tu cumva trafic de influenta?”. El va raspunde sincer: “Nu ba, am glumit sau dadeam consultanta”. Si astfel afland adevarul sa-l lase pe om in pace sa-si vada de treburile lui.

La ce-i bun un referendum

Am facut in articolul de ieri o trimitere la Ceausescu aratand asemanarea modelului de vot utilizat pentru modificarea statutului PNL cu votul din vremurile pe care le consideram apuse. Scriind am avut insa o revelatie si am constatat cat de mult seamana tactica referendumului utilzata de Ceausescu cu cea a actualului presedinte.

23 octombrie 1986

Romania lui Ceausescu se afla intr-o criza de proportii. Nu la nivel de tara pentru ca la acea vreme Ceausescu hotarase sa plateasca integral datoria externa si industria lucra din plin. Nu exista nici fenomenul unei saracii accentuate in randul populatiei pentru ca in acea vreme tot romanul “se descurca”. Criza se manifesta sub forma inexistentei produselor de consum de orice fel in comertul oficial. Ele se gaseau “pe sub mana” si toata lumea avea la un moment dat acces. Criza se mai manifesta la nivel de comunicare publica in sensul in care nimeni nu se mai straduia nici macar sa mai aduca din condei relatarea evenimentelor. Tot ce era prezentat public era artificial si toata lumea era constienta de acest lucru.

In acest context referendumul organizat de Ceausescu parea fara sens. Subiectul era reducerea de catre Romania a efectivelor militare, a armamentului si a cheltuielilor militare cu 5%. Pe cine interesa? Pe nimeni. Totul era un joc pentru imaginea internationala a lui Ceausescu ce se credea inca la acel moment unul dintre cei ce negociau dezarmarea mondiala.  Teoretic nu avea nimeni din tara niciun motiv de a se impotrivi. Cel mult ar fi aparut cativa indivizi care ar fi votat impotriva doar pentru a arata ca sunt impotriva regimului.

In realitate Ceausescu avea nevoie de acel rezultat de unanimitate pentru a demonstra tuturor ca el este exponentul ideilor poporului. Ca el merita in continuare sa conduca pentru ca poporul il sustine neconditionat. Cheltuielile militare n-aveau nicio relevanta si probabil ca nici n-au fost reduse pentru ca nu-mi amintesc de militari concediati la acel moment. De fapt au fost facute niste invarteli in bugete si o parte din activitatile armatei au fost transferate la Securitate sau la Ministerul de Interne, institutii ce figurau pe alte bugete.

25 noiembrie 2007

Simultan cu alegerile europarlamentare Basescu a organizat un referendum pentru alegerea parlamentarilor prin vot uninominal. Nu se punea problema unei opozitii pentru ca in general opinia publica era oricum favorabila acestui subiect. Din acest punct de vedere era absolut inutil. Insa scrutinul popular era extrem de folositor presedintelui pentru ca asocia o idee considerata buna de catre votanti cu un partid care in aceeasi zi participa intr-o competitie electoral paralela. Referendumul a obtinut 75% voturi favorabile dar nu a fost validat din cauza procentului redus de participare. PDL a obtinut un scor peste asteptari.

22 noiembrie 2009

Basescu uziteaza pentru a doua oara de smecheria cu referendumul simultan cu alegerile. Tema supusa dezbaterii publice a fost reducerea numarului de parlamentari la 300 si trecerea la parlamentul unicameral. Rezultatele au fost zdrobitoare in favoarea chestiunilor puse in discutie. Dar nimeni nu se indoia de acest lucru nici inainte de scrutin. In ochii poporului parlamentarii sunt toti niste hoti pusi pe capatuiala si cu cat sunt mai putini cu atat se cheltuie mai putin. Imaginea nu e departe de realitate pentru majoritatea alesilor dar poporul nu realizeaza ca banii aia economisiti nu se vor intoarce niciodata in buzunarul fiecarui cetatean, ca sa nu mai vorbim de volumul economiei facute nesemnificative in raport cu cheltuielile bugetare. A doua intrebare este neutra in constiinta populatiei pentru ca sunt foarte putini cei care au argumente reale pentru un sistem unicameral sau bicameral. Dar asociata cu prima intrebare toata lumea intelege ca e vorba tot de o economie. Deci referendumul nu a folosit aparent la nimic.

A folosit insa enorm campaniei prezidentiale a lui Basescu pentru ca el nu a mai fost nevoit sa deconteze public esecurile celor 5 ani cat a fost la putere si a deviat toata discutia catre referendum si, mai mult, fiind sustinatorul ideii a reusit sa pozeze in personajul pozitiv in antiteza cu ceilalti ce doreau mentinerea unui parlament mai mare. Si a castigat inclusiv datorita acestui referendum.

Acest referendum foloseste in continuare in guvernare si va folosi si pentru urmatoarele campanii din 2012 si 2014 tot PDL-ului si lui Basescu. Dupa cum a devenit deja o obisnuinta, ori de cate ori e in discutie o problema economica, Boc si PDL reclama ca unica solutie “reformarea statului asa cum a decis poporul prin referendum”. Ca si cum parlamentul redus a devenit brusc un panaceu al crizelor de orice fel din societatea romaneasca. PDL nu are niciun interes ca aceasta poveste sa se termine repede pentru ca ar fi nevoiti ulterior sa inventeze altceva. Eu chiar as putea paria in acest moment ca discutiile vor fi astfel taraganate incat referendumul real de modificare a constitutiei sa fie propus pentru aceeasi zi cu alegerile parlamentare din 2012 cand PDL va fi din nou asociat pozitiv cu cei care doresc binele poporului si va avea o sansa sa obtina acea mult visata majoritate absoluta. Se va incerca astfel devierea discutiei de la rezultatele economice ce vor fi probabil dezastruoase sau cel mult vinovati de acest lucru vor fi PNL si PSD care vor fi facut o opozitie crancena “reformarii statului” si “vointei poporului exprimata prin referendum”.

De ce am facut aceste interpretari prezentate probabil si de catre alti comentatori? Pentru ca am realizat acum cat de putin difera aceste pseudo-referendumuri  intre societatile democratice si cele totalitare. In ambele cazuri populatia participa de buna credinta si isi da cu parerea asupra unor subiecte  asupra carora aproape nimeni nu s-ar fi pronuntat impotriva. In ambele cazuri nu folosesc la nimic altceva decat la imaginea celui ce le-au initiat. In ambele cazuri este vorba doar de o manipulare ordinara.

Domnule Basescu ai fost genial dar nu si original!

PS:   Tema pentru acasa: La ce credeti ca foloseste afirmatia unui presedinte de tara ca ar fi nevoie de un nou imprumut consistent in viitorul apropiat, declaratie facuta intre doua vizite de lucru, una in Afganistan si una la Carrefour Orhideea?

De ce lista si de ce vot original la PNL

Congresul PNL a marcat unele premiere post revolutionare interesante privind sistemul de vor si de alegere a presedintelui de partid.

Alegerea unei liste

Votul unei liste complete a echipei de conducere in detrimentul unei alegeri uninominale a fiecarei functii nu este tocmai culmea democratiei. Sistemul este de tipul “castigatorul ia tot” si nu asigura reprezentarea la varf a tuturor opiniilor si curentelor din partid. Avantajul sistemului este ca echipa de conducere astfel aleasa isi asuma in totalitate actiunile si evolutia partidului pe durata mandatului. Chiar daca vor exista o multime de frustrari in cadrul PNL datorate acestui sistem s-a dovedit de multe ori ca democartia nu e cea mai eficienta forma de conducere a unei formatiuni. PNL se afla acum la un moment hotarator pentru evolutia viitoare fiindca de acum a inceput batalia pentru alegerile locale din 2012. Liberalii nu-si pot permite sa amane prea mult perioada de reintrare in lupta si existenta unor contradictii interne la nivel de varf pentru urmatorii ani ar fi fost total neproductiva.

Crin Antonescu a jucat totul ca la Poker. A plusat suficient de mult incat adversarii sa se arunce unul cate unul. Orban e cel care plateste sa vada cartea desi e constient ca nu e nicio cacialma la mijloc.

Votul original pentru statut

Dandu-se vina pe numarul mare de invitati fara drept de vot prezenti in sala a fost ales un mod original de votare a modificarilor la statut care sa permita alegerea noii conduceri pe sitem de lista. Delegatiile din fiecare judet au votat pe rand, sub atenta supravegehere a sefului de filiala care trebuia sa confirme in acelasi timp ca cel ce ridica mana facea parte din grup. Totul era filmat si eventual transmis in direct. “Intamplator” s-a inceput cu judetele care erau 100% controlate de Antonescu iar cand s-a ajuns la cei care aveau unele indoieli deja victoria era cunoscuta si astfel cei mai multi au fost si ei de acord cu sistemul ca sa nu se puna impotriva curentului.

M-am tot intrebat unde am mai vazut asa ceva si mi-am amintit ca in 23 octombrie 1986, Ceausescu a organizat un referendum (nu e Basescu primul care asculta exclusiv de vointa poporului cand trebuie reformat statul! 🙂 ) pentru reducerea cu 5% a cheltuielilor militare, a efectivelor si echipamentelor militare. Abia acum, in timp ce scriu constat cat de mult seamana referendumul de atunci cu cel din noiembrie cu reducerea numarului de parlament (voi aprofunda in alt articol).  Si atunci se vorbea despre criza economica dar Ceausescu a fost mai tare caci a avut unanimitate la o prezenta de peste 99%, Basescu doar 75% la o prezenta de 55%. Cum a obtinut Ceausescu unanimitate? La fel cum a scos Antonescu 80%. In 86 votul se desfasura pe tabel nominal in care existau doua coloane DA/NU. Trebuia sa semnezi in dreptul optiunii. Semnatura se dadea in cadru organizat, respectiv eu am dat-o in Politehnica in fata catorva profesori, a secretarului ASC, sefului UTC, seful organizatiei PCR din facultate si probabil doi-trei securisti. Au fost probabil si cativa nebuni care au zis “NU”, just for fun, dar istoria nu i-a consemnat. Imediat dupa vot au fost probabili ridicati si trecuti in lista absenti. De aceea unanimitatea a fost doar la vot nu si la prezenta.

Efectul unui astfel de vot

Dupa demonstratia de forta “democratica” de ieri Catarama nici nu si-a mai depus lista iar Orban s-a trezit ca o parte din sustinatorii sai s-au razgandit brusc.

Sa admitem ca scopul scuza mijloacele. Dar care-i scopul?

UPDATE: Ca o coincidenta astazi este 6 martie. Mai tineti minte ce s-a intamplat la 6 martie 1945?

Ceausescu vizionarul

Ceausescu avea propriile idei despre urbanism si despre comportamentul social in general. Toata lumea era convinsa ca sunt extrem de proaste aceste idei dar nu avea nimeni curajul sa se opuna. Arhitectii din jurul lui proiectau dupa cum dadea din mana tatucul. Astfel s-a nascut Casa Poporului, Bulevardul Victoriei Socialismului ( acum se cheama Unirii), si multe alte monstruozitati. La 20 de ani de cand a fost impuscat constatam cu stupoare ca initiativele lui Ceausescu erau de fapt avantgardiste si sunt acum  de mare actualitate fiind aplicate pe scara cat mai larga.

1. Ceausescu avea fixul cu mutatul la bloc al taranului.

Asa s-au nascut centrele oraselor surori cu Otopeni. Blocurile, initial, aveau grup-sanitar comun in curtea din spate ca sa nu fie prea mare socul psihologic al tranzitiei spre civilizatie si apa la robinet. In ultimii ani dezvoltarea imobiliara a respectat exact aceleasi principii. S-au construit blocuri in Pipera si in toate comunele din jurul Bucurestiului. De data asta baile s-au construit de la inceput in interior pentru ca inauntru nu s-au mai mutat taranii ci o categorie sociala mai noua si devenita acum predominanta, cocalarii. Nu-i mare scofala pentru ca, indiferent de unde e baia, statisticile confirma si acum consumul a doua sapunuri si o pasta de dinti pe cap de locuitor ( rroman)  intr-un an de zile.

2. Ceausescu dorea ca toata lumea sa manance la niste mari cantine pozitionate strategic in diverse puncte ale orasului

Astfel s-a inceput constructia celebrelor Circuri ale Foamei. Exista si astazi in tot Bucurestiul si erau facute dupa un proiect standard cu acea imensa cupola rotunda in centrul de interes. Dupa revolutie nu numai ca a fost preluata ideea dar s-au preluat si majoritatea locatiilor. Circurile Foamei se cheama acum  mult mai pretentios si mai democratic “Mall”.  Visul lui Ceausescu a fost pus in practica si toata lumea se hraneste la aceste mari cantine unde mirosul uleiului spraprajit de la KFC si McDonalds este aproape la fel de respingator ca si mirosul de peste congelat si cartofii stricati de la Aprozarele din vremea Impuscatului. Dar romanul simte o atractie deosebita pentru entertainmentul in astfel de spatii.

3. Ceausescu avea placerea de a vedea lumea cum sta la coada

Probabil din acest motiv toate produsele se bagau in magazine fara a se anunta in prealabil, aleator si in mod obligatoriu in cantitati insuficiente. Romanul isi formase reflexul de a se aseza instantaneu la o coada si abia dupa ce se apropia de tejghea intreba ce se vinde. Avea sau nu nevoie cumpara ca nu se stie daca alta data mai avea ocazia. Meteahna asta ne bantuie si-n zilele noastre. Produsele sunt insa mult diversificate. De pilda acum cativa ani se statea masiv la coada pentru telefoane mobile ceea ce pe vremea lui Ceausescu nu se intampla. Atunci era vorba de cel mult un Sirius alb-negru cu circuite integrate. Desi acum gasesti mai mult decat ai avea nevoie la deschiderea de mall de ieri a fost aceeasi inghesuiala, disperare si bataie pentru intrat si stat la coada in conditiile in care in Bucuresti deja fiecarui cetatean ii revin cativa metri patrati de mall pentru uz personal. Majoritatea celor care stateau la coada, de dinainte de cantatul cocosilor, habar nu aveau ce vor gasi inauntru dar bagau mana in foc ca vor fi niste promotii si ar fi pacat sa le piarda.

4. Ceausescu oprea iarna circulatia masinilor particulare pe drumurile publice

Evita consumul de benzina si in acelasi timp evita ca vreun cretin sa ramana in troiene si sa fie nevoie de interventia armatei ca sa-l aduca in viata acasa. Acum in democratie circulatia se opreste singura in mod natural. Daca nu deszapezeste nimeni toate masinile raman pe loc. Astfelse obtine efectul scontat fara a se lua masuri nepopulare si e rost si de o spaga mai grasa pentru contractele de curatare a zapezii. In plus circulatia pe drumurile publice este sabotata acum si in timpul verii. Pentru a impiedica romanul sa umble brambura prin tara se evita sistematic constructia de autostrazi, se evita sistematic asfaltarea drumurilor existente, se evita sistematic constructia de parcari in orase. Doar, doar s-or potoli sa mai circule cu masina.

5. Ceausescu inventase circulatia cu sot-fara sot

Marsura nu era precursoarea actualelor comunitati de swingeri cum ar putea induce in eroare expresia ci se referea tot la circulatia masinilor in weekend-uri, care pe vremea aia se chemau “sfarsit de saptamana”, si stipula regula ca o duminica aveau drept de circulatie masinile cu numar de inmatriculare impar iar urmatoarea cele cu numar de inmatriculare par. Statul tinea socoteala si se stia cine cand circula. Ideea asta revolutionara poarta acum numele de initiativa cu caracter ecologic si a fost pusa in aplicare intr-o forma mult mai dura. Masinile cu numar impar circula in zilele impare iar cele cu numar par in zilele pare. Singura diferenta fata de Ceausescu este ca masura a fost luata la Budapesta si nu la Bucuresti. Dar pentru presa engleza si oficialii de la Liverpool e tot aia, Budapest-Bucharest, the same.

Nu mai pun la socoteala meldia cu: “Nenumarate/ Flori si palate/ ….” care e pe primele locuri in topurile ultimelor saptamani.

Un adevarat vizionar.

Amintiri din epoca de aur

Pentru ca astazi Ceausescu ar fi implinit 92 de primaveri m-a apucat nostalgia epocii pe care , “cu legitima mandrie o numeam epoca Nicolae Ceausescu”.

Intre 1980 si 1985 eram la liceu in Brasov si faceam naveta cu autobuzul de la 25 de kilometri. Pentru asta trebuia sa ma trezesc la ora 5.30,  pentru a prinde singura masina de la ora 6.20. Ma imbracam pe ritmul de pian al gimnasticii de dimineata de la singurul radio existent. Plecam din casa pe strofa a 3-a din Tricolorul, imnul national care se canta in fiecare dimineata.

Era un ger cam ca azi-noapte. Trebuia sa merg 2 kilometrii pe jos pana la statie pe un drum acoperit de zapada. Ajungeam acolo transpirat din cauza hainelor groase si servietei cu carti. Autobuzul era deja plin si nu prindeam decat un loc pe scara la usa din mijloc. Nu pleca cu usa deschisa ca era iarna. Dupa mai multe incercari usa se inchidea. Nu mai tineam cont de  fanta mica din spatele meu suficienta sa-mi inghete sudoarea pe sira spinarii. Pentru o jumatate de ora nu conta. Cel putin in fata era cald. Cu usa inchisa nu mai trebuia sa trag de bara din fata si ma relaxam respirand din caciula cazaceasca de iepure a aluia din fata mea. Soferul avea un radio gajait de la care se auzea in fiecare dimineata un cantec ce mi-a marcat adolescenta:

http://www.youtube.com/watch?v=hAN98Ymad40

M-am lamurit de ce era asa abia in decembrie 1989 cand tovarasul Iliescu ne-a explicat ca: “Ceausescu doar a intinat valorile comunismului si ale socialismului stiintific”.

Aha!