Data viitoare il voi vota pe Vadim

Nu sunt intr-un moment de pierdere a luciditatii. Nu m-am intors, in transa, de la cine stie ce mare prestatie publica a galagiosului PRM-ist. E o concluzie la care am ajuns dupa 10 ani de cand cred ca am gandit prea mult si am facut o mare greseala.

In 2000 am votat cu Iliescu in turul II convins fiind ca intotdeauna trebuie ales, daca nu cel mai bun, macar raul mai mic. In 2004 am votat linistit cu Basescu desi se vedea de la o posta ca e mitocan. Atunci nu a fost vot “rational” ci pur si simplu eram luat de val si credeam sincer ca se poate schimba ceva radical. Tzepele din Piata Victoriei s-au transformat imediat intr-o singura tzeapa generalizata. In 2009 au fost totusi cateva milioane, fara sa-i numaram pe aia fictivi din diaspora, care au recidivat si l-au votat pe Basescu punand botul la propaganda portocalie si motivandu-si alegerea prin faptul ca nu puteau vota cu Geoana ca n-avea sange-n instalatie. Lasa ca are Traian sange de ne iese acum pe nas.

In acest moment cred ca teoria raului cel mai mic in politica damboviteana este ea insasi raul cel mare. Mai nou Lazaroiu, din sferele inalte de la Cotroceni, ne ameninta cu Partidul Poporului ca fiind optiunea de care vor fugi alegatorii si vor vota pe baza vechiului principiu cu raul mai mic. N-am inteles exact cine o sa fie raul cel mai mic la acel moment pentru ca la categoria raul cel mare par ca se inghesuie toti. Ponta are in debarea destule cadavre mostenite de la vechii conducatori, unele chiar destul de vivace. Antonescu va fi stigmatizat de stanga pentru ca e de dreapta si de dreapta pentru ca s-a aliat cu stanga. PDL-ul ne-a convins cu varf si indesat ca merita un loc special in topul raului. Restul sunt diversi oportunisti de doi lei, ori fugiti sa pupe poala sultanului ca sa nu le taie capul, ori trecuti de partea cascavalului calcand in picioare si scuipand mana ce i-a hranit, ori oratori bezmetici, stridenti si paranoici in cautare de glorie nemeritata, ori analfabeti cu pretentii de filosofi ce au lasat bata de cioban pentru jilturile aurite. Dan Diaconescu, cel care si-a facut partid doar ca sa-si mentina ratingul pe durata sezonului mort dintre cautarea de 3 ani a Elodiei si crimele de la Cernavoda da senzatie pe baza acestei logici ca e cel mai nevinovat si ca el ar putea fi raul cel mai mic.

Si daca iesea Vadim presedinte in 2000 ce se intampla? Nu ne-ar fi primit in NATO? Nu ne-ar fi primit in UE? Ei, as! Tentatia lor de a ne devaliza bogatiile si resursele era la fel de mare precum tentatia noastra de a primii spaga. Asa ca n-am rezolvat nimic prin “civismul” nostru idiot de a vota pentru “binele tarii”.

Nu ne paste deloc un astfel de pericol dar PDL-istii nu au alta solutie in acest moment decat sa arunce pe tapet teme false de discutie. Pe cine intereseaza acum de reformele din interiorul partidului. Oricat ar incerca ei acum sa se coafeze si sa se parfumeze, ranjetele dispretuitoare si duhoarea cu care ne-au impresurat de cativa ani de zile n-au cum sa fie estompate. Cea mai buna dintre variantele posibile ar fi pentru ei aceea in care vor fi dati uitarii, si de catre popor si de catre procuratura. De aceea incercarea de a gasi un tehnocrat bun de aruncat in fata la guvern mascheaza incercarea reala de gasi un hoit bun de aruncat mai tarziu in groapa cu lei sperand ca, in compensatie, Basescu si restul jefuitorilor sa poata aparea peste un an in fata noastra si sa ne ceara din nou increderea cu voce tremuranda si roseala feciorelnica in obraji, presupunand ca noi vom fi prosti si orbi si nu vom observa urmele lasate de himenoplastie. Nici nu stiu de ce ar fi nevoie de aceasta stratagema. Conform logicii irefutabile a domnisoarei Roberta Anastase, cea care stie sa umble cu cifrele si sa le intoarca si pe fata si pe dos, faptul ca doar 15% dintre romani ar mai vota acum cu PDL se datoreaza exclusiv faptului ca ceilalti 85% sunt intr-o constienta expectativa urmarind cu entuziasm aparitia confirmarilor cu privire la succesului extraordinar al  inteligentelor masuri economice promovate de guvernul Boc  dupa care, evident, vor vota tot cu PDL. Adica mai avem un pic pana la unanimitate! 🙂

Doresc sa-l asigur pe aceasta cale pe domnul Lazaroiu ca eu nu mai ingurgitez treburi d-astea. Sa presupunem prin absurd ca intr-un an Antonescu se plictiseste din nou iar pe Ponta nu-l mai lasa socru-sau sa plece de-acasa  sa se faca de ras la televizor si voi avea de ales doar intre Basescu si Vadim.

Atunci Vadim sa fie!

Pasarica de lemn de la Bruxelles

Pe fondul crizei economice tot mai accentuate, de catre Boc bineinteles, europarlamentarii romani au preocupari dintre cele mai concrete in vederea promovarii Romaniei in cadrul UE. Nici nu stiu ce ne-am face fara spiritul lor de sacrificiu, munca acerba si eforturile lor conjugate de a ajuta tara de acolo din Belgia.

Si nu vorbesc aici doar despre cei “doi cre(s)tini si patrioti”, Vadim si Becali, trimisi de popor la Bruxelles ca exemplare perfect reprezentative ale culturii si civilizatiei noastre.  Ar fi chiar anormal ca cei doi sa fie altfel decat stiu ei sa fie. Drept urmare actiunile lor sunt in concordanta perfecta cu pregatirea si talentul de care dau dovada. Razboinicul Luminii crede ca daca stie sa mulga oaia Si il are angajat pe Me-mee este suficient de pregatit si pentru elaborarea de strategii agricole la nivel european. Probabil vrea sa extinda “strategia” pe care a aplicat-o cu succes in Pipera de a lua pamantul agricol de langa stana si a-l transforma in cartier rezidential de lux cu rezultatul cunoscut: stana cu termopane sau cartier cu aspect de stana. Bardul, care numai el stie ce opozitie anticomunista i-a facut lui Ceausescu scriindu-i ode de slava Coanei Leana, a dat-o de la revolutie incoace in nationalism feroce si, mai nou, se foloseste de imunitatea europarlamentara ca sa poata arunca cu apa peste ochii executorilor judecatoresti, pe modelul Bideu, consilierului sau de suflet aflat de fata la savarsirea infractiunii. Cica nu a fost aruncare de apa ci un pamflet politic. Hm! Pasul urmator va fi probabil un discurs politic cu bata peste ceafa. Cred ca ar fi bine ca in apararea de la proces sa invoce nebunia pentru ca i-ar fi si foarte simplu sa obtina o expertiza medicala “favorabila” in acest sens.

Dar nici reprezentantii celorlalte orientari politice trimisi de Romania acolo nu se lasa mai prejos.  Daciana Sarbu, urmand curentul social-democrat ce predomina la ea in familie, este extrem de preocupata de sorta plantelor medicinale pe teritoriul UE. Este in mod evident nevoie cat mai urgent de o lege europeana care sa ne spuna daca avem sau nu voie sa folosim sunatoarea pentru diaree sau coada calului pentru dureri de rinichi. Da’ cu patlagina o mai fi voie?

Zilele trecute Elena Basescu, reprezentanta PDL sau mai degraba a lu’ tac-su in PE, cunoscuta publicului ca o mare iubitoare de limba romana a mai punctat o etapa din seria de succesuri internationale si a comemorat la Bruxelles pe Alexei Mateevici, autorul poeziei Limba Noastra. Exista doua explicatii posibile. Prima ar fi ca are remuscari pentru carnagiiile pe care le provoaca limbii romane aproape la fiecare utilizare publica fara translator si a incercat astfel sa-si cumpere un fel de indulgenta.  A doua ar fi ca o incearca teribil curiozitatea daca acel “sirag de piatra rara/ Pe mosie revarsata” de care pomenea poetul e cu Swarovski sau nu. Stie careva?

A venit timpul si pentru PNL sa se faca remarcat prin intermediul lui Cristian Busoi. A vazut ca nu mai e rost de Schengen decat pe la toamna si a zis sa mai imbuneze publicul european cu ceva productii culturale ale unor artisti din Timisoara. A aranjat repede de o expozitie, i-a sprijinit pe baieti sa duca sculpturile si la un moment dat, inainte de deschidere, a vrut sa afle si el ce a vrut sa exprime artistul prin operele sale. Afland la ce grozavii sexuale se gandea flacaul in focul creatiei l-a cuprins o asemenea rosata si pudoare ca a inchis expozitia de teama sa nu se sparie vreun suflet de europarlamentar strain care ar fi vazut pasaricile de lemn. Asta ca si cum ar exista vreun europarlamentar care n-a dat inca o fuga pana la Amsterdam, in scopuri evident turistice si de informare, iar acum fiind coborat brusc in mijlocul politicii, direct de la scoala de maicute din orasul natal, ar fi putut sa capete vreo palpitatie fatala. E la fel de adevarat ca e posibil ca de-asta sa nu ne primeasca asa repede in Schengen ca prea le-am expus organul cu fiecare ocazie. Plus ca s-or fi saturat si ei de atata “notre poulet dans leur cour”. Asa ca nu strica sa fim prudenti de data asta. 🙂

Si, apropos de pudoare, care-i partea obscena a pozei ca imaginatia mea nu bate atat de departe? Sau nu e unghiul bun?

Clipe de sinceritate

Ieri ne-a vizitat tatucu’ Gorbaciov revenit dupa zeci de ani pe plaiurile mioritice. Poporul roman ar trebui sa-i fie recunoscator pentru ca fara el n-ar fi savurat pana azi chifteaua delicioasa facuta din resturi de carne de la MacDonalds si nici puiul umflat cu botox de la KFC. Fara el Iliescu ar mai fi trebuit sa mai suporte inca 10 ani de “intinare a valorilor comunismului si socialismului stiintific” pana sa dea Ceausescu coltzu’ si sa ajunga el presedinte.  Corneliu Vadim Tudor n-ar mai fi trebuit sa treaca de  la celebrele ode patriotice si pupincuristice la pamfletul scarnav de astazi. Ginerii lui Dinca, Badea si Popoviciu, ar fi fost la ora asta niste oarecare generali de securitate si avand astfel un venit asigurat nu s-ar mai fi chinuit ca acum sa trudeasca pentru niste amarate de sute de milioane de euroi. Basescu s-ar fi apropiat de pensie la Anvers fara sa fi gustat din produsele apetisante de Plescoi. Mihaela Radulescu si-ar fi gasit un Otil, ceva mai mic, prin Piatra Neamt natala pentru care s-ar fi batut local cu Andreea Marin siastfel  n-ar fi gustat Banica niciuna dintre ele iar librariile si cititorii ar fi fost scutiti de proza lor fantastica. De Boc n-ar fi auzit nimeni cu exceptia cosasilor de pe langa Cluj. Gigi Becali ar fi avut acum aproape 30 de ani vechime in functia de portar la ICCE Baneasa si n-ar fi avut LPF-ul niciun motiv de suspendare.

Noi ceilalti am fi fost poate mult mai fericiti pentru ca n-am fi aflat inca, decat din povestiri, despre diferenta dintre noi si alte tari din vest.

Ziua de ieri si sosirea lui Gorbaciov a marcat si doua momente de sinceritate publica debordanta:

1. Iliescu il intreaba pe Gorbaciov daca l-ar fi sunat cumva in zilele Revolutiei si daca ar fi cerut cumva ajutoprul Armatei Rosii. Gorbaciov a raspuns ca nici vorba de asa ceva si a garantat ca nu a fost niciun amestec de la KGB. Iar cand Iliescu a sunat la Ambasada Rusa sa spuna cine sunt revolutionarii probabil nici nu si l-a amintit pe obscurul inginer de ape.

Deci nu-l mai acuzati pe Iliescu de tot felul de prostii!

2. Departamentul de Stat al SUA a declansat o ancheta si a descoperit ca Daimler ( Mercedes) a dat spagi colosale in 22 de tari pentru a-si vinde autobuzele, inclusiv in incoruptibila Romanie. Intrebat la Realitatea TV daca stie ceva despre asta, directorul RATB a spus ca sigur nu s-a luat spaga. Ca sa fie convins ca asa stau lucrurile a intrebat chiar si la Daimler: “Mai nemtilor, ne-ati dat noua spaga?” iar nemtii au raspuns “Nu, noi nu v-am dat spaga.”

Deci nu-l mai acuzati pe Videanu de tot felul de prostii!

Decat sa-i tot provoace palpitatii lui Voicu n-ar fi mai simplu ca procurorii sa-l intrebe direct: “Bre, Cataline, ai facut tu cumva trafic de influenta?”. El va raspunde sincer: “Nu ba, am glumit sau dadeam consultanta”. Si astfel afland adevarul sa-l lase pe om in pace sa-si vada de treburile lui.

Politica la rang de arta filosofica

Singura metoda prin care politicienii mai pot contracara efectul gerului a ramas circul.

PSD

Osciland intre dilema hamletiana a lui Nastase cu privire la candidatura ( A candida = ma fac de cacao ca nu ma alege nimeni sau A nu candida=ma fac de cacao ca n-am avut sange in instalatie? This is the question!) si chinuitoarea dedublare structurala  a lui Oprisan intre Platon, Aristotel si Marele Adevar nu mai ramane decat sa asteptam cu sufletul la gura un verdict edificator din partea lui Mazare de genul: “Ia sa ma pupe-n cur toti astia cu congresele lor!”

PDL

Necesitatea de reformare profunda a partidului a inceput prin dezbaterea publica cu privire la latura simbolica. Ca si in zorii crestinismului , Sfinti Parinti ai PDL-ului ( Basescu, Blaga, Videanu ) stransi pe la conciliile din Modrogan, dupa ce au rezolvat cu selectia evangheliilor ce se vor canta urmatorii 4 ani si i-au admis Mariei-Magda-Elenei recunoasterea publica si dreptul incontestabil de a contribui la istoria neamului si Dezvoltarea Regionala a mai ramas analiza identitatii in ochii turmei de votanti. Semnul crucii nu merge ca e luat, cu trandafirii nu prea mai merge ca treaba cu socialismul s-a varsat definitiv iar  cai, sageti, vulturi si altele sunt si ele compromise. Ce se poate face?  Dupa propunerea lui Preda de a alege marul singura alternativa argumentata ideologic a venit din partea lui Vasile Oltean care a propus para. Motivatia este o dovada irefutabila a democratiei si a fierberilor ideatice din interiorul partidului: “”Eu voi propune para. Uite-asa, ca sa nu fie marul.”   Pe http://www.ziare.com , la articolul “Sigla PD-L, intre mere si pere”, publicul a facut diverse propuneri interesante pentru sigla, plecand de la “cioara vopsita” pana la “piureul de mere cu pere” ( NR: Asta din urma-i a mea! 🙂 ). Asteptam cu vie emotie deznodamantul!

PNL

In asteptarea raspunsului de la Cotroceni pentru cererea lui Fenechiu de intrare la guvernare liberalii incearca alternative de sponsorizare pentru situatia in care Dinu, de rusine, nu va mai da banii. Propunand un  raspuns la intrebarea anului 2009  ( Ce se poate face cu cei 4 miliarde de dolari de la Rosia Montana Gold Corporation?) Adina Valean incearca sa atraga un procent catre conturile partidului si s-a apucat de niste lobby pe la UE. Renatte Weber, pe care n-a avut timp s-o anunte nimeni, a sarit ca arsa si era cat p-aci  sa ratoarne tocana de pe foc. Inca se mai joaca. Din experientele anterioare incununate de succes (ale altora) s-a vazut ca e bine sa lasi muierea sa se ocupe de stransu’ banilor. Iese garantat! Intrebarea filosofica ce se pune aici cu privire la gasca lui Gabriel este: Daca tot i-au dat lu’ Naumovici o caruta de bani pe reclama nu puteau sa mai dea un leu pe un ziar si sa vada ca PNL nu e la putere?

PRM

Vadim incearca si el una mica, fara lovele, pe la  Consiliul General al Capitalei. Fara scandal fara “hotilor, baditilor!”, fara “puscaria sa-i manance”? Unde-i stralucirea bardului de alta data?  O tempora o mores!

Am  bagat putin Cicero la final ca sa fiu in pas cu trendul.

Dor de Vadim

E stupid sa explic de ce am ales titlul dar m-am gandit la poezia lui Adrian Paunescu cantata pe la toate cenaclurile, aceea cu :”uuuuuu!  uuuuuu! uuuu! uuuuuuuu”. Precizarea e  pentru cei care au varsta necesara.Si am facut repede o paralela: Eminecu -poet, Vadim -poet; Eminescu – jurnalist, Vadim-jurnalist; Eminescu – patriot, Vadim- patriot; Eminescu a scris scrisori , Vadim a scris informari ( tot o specie epistolara!); Eminescu a murit nebun, Vadim traieste ( sa-i dea Dumnezeu sanatate!) fiindca in 150 de ani medicina a progresat si acum nebunia nu mai e fatala.

Insa, am cautat peste tot prin biografia lui Eminescu si n-am gasit nicaieri un aspect care ar fi facut paralela perfecta. N-am gasit pe nicaieri pe cine, cand si cum a pupat Eminescu in fund inainte de revolutie? Cum dom’le? A ajuns poet national si n-a pupat pe nimeni in fund?  A! M-am prins! Eminescu n-a participat la revolutie. ( Dar daca vorbeste cu domn’ Bebe poate sa aiba un certificat! 🙂 )

Sa renuntam la monstruozitatea comparatiei concentrandu-ne doar pe bardul contemporan si sa vedem de ce exista el  si la ce se foloseste. La fel cum lumea fizica este o repetitie a formelor plecand de la microcosmos catre macrocosmos la fel si societatea reprezinta o repetitie plecand de la grupul cel mai mic, familia, si terminand cu grupul cel mai mare, planeta ( deocamdata).Exista cate un Vadim mic in fiecare dintre garsonierele  noastre la fel cum exista cate un Vadim mai mare la nivelul fiecarui bloc, oras, etc. Vadimii nationali  sunt cei mai apreciati.

Zilnic suntem revoltati de cate ceva si zilnic atunci cand ceva nu a curs in avantajul nostru incercam sa gasim cauza ( intotdeauna e altcineva de vina) si astfel sa stim exact cum directionam injuratura eliberatoare si aducatoare de mari satisfactii. Toti avem o predispozitie genetica in a injura. Pe multi insa educatia sau lasitatea sau teama de penibil ne impiedica s-o facem in gura mare pe ulita si preferam s-o spunem in gand. Dar o spunem cu siguranta. Sunt altii carora le lipseste unul din simturile enumerate si sunt capabili sa se exprime liber indiferent de context. Chiar daca politically-correct este sa le condamnam atitudinea sau macar exprimarea in sinea noastra ne bucuram sincer ca exista un astfel de personaj si involuntar ne alaturam sufleteste demersului sau oricat de mitocanesc, irational sau injust ar putea sa fie.

Daca cineva se baga in fata la o coada majoritatea tac si injura in gand. Imediat ce unul ia atitudine in spatele lui apare o sustinere unanima. Ati trait asta, nu? Dupa ce perturbatorul a fost inlaturat simtiti o usurare placuta si un sentiment de implinire. Doar si voi ati sustinut protestul.

Pe stadion ( pentru cine a fost) ne place sa ne dam ‘telectuali si sa spunem ca ne ducem pentru “a sustine si incuraja civilizat echipa favorita”. Acumulam tensiune in noi si ne chinuim pana cand apare un salvator, un lider care se ridica si striga cat il tin plamanii programatica lozinca: “M..e Piturca!”  In acel moment ne consideram eliberati si explodam si noi. Ne ridicam in picioare si aratam sustinerea. Ne asumam cu tarie mesajul, chiar daca il reproducem doar sub forma: “Ieeeeeee!” Cel care a strigat primul e eroul nostru si imediat strangem randurile in jurul sau.

Ce am vrut sa demonstrez este ca avem in permanenta nevoie de cineva care sa dea frau liber gandurilor noastre chiar aberante. Avem nevoie permanent sa fim neprincipiali, necioplioti, rai, invidiosi, aberanti dar nu avem puterea sa ne manifestam in acest sens pentru ca la acel moment, pentru unii, intervine autocenzura. Dar autocezura nu ne impidica sa sustinem un alt nebun care sa exprime lucrurile asa cum le gandim de fapt si noi.

Asa ca mult blamatul Vadim este de fapt produsul selectionat al sentimentelor noastre refulate ce cauta cu disperare un mediu pentru readucerea la viata. Micul Vadim din noi se manifesta si se va manifesta in permanenta. Vadim va putea sa candideze permanent pentru ca va avea in permanenta un grup masiv de sustinatori. Are nevoie de fiecare data doar de un mic context favorabil care sa-i permita sa le dea un motiv de a striga alaturi de el “Ieeeee!”

Va intrebati ce m-a apucat sa-l elogiez pe Vadim asa fara sa fi facut nimic? Vadimul nostru, Corneliu, nu a facut nimic in ultimele zile in schimb alti Vadimi de pe alte meleaguri isi fac treaba cu prisosinta. Dupa ce protestul legitim al cuplului de bufoni PRM-isti Codrin Stefanescu – Marius Marinescu cu privire la gaura neagra din Elvetia a fost innabusit cu violenta specifica uitarii un alt aparator cu aura de universalitate al libertatii popoarelor a iesit la rampa si a demascat actiunea masrsava a imperialistilor americani. Hugo Chavez a descoperit ca americanii au provocat cutremurul din Haiti. Nu-i asa ca si voi v-ati gandit o clipa ca asta ar putea sa fie cauza?

Jos capitalismul! Huooo! Descreierati din toate tarile, uniti-va!

Uuuuuu! Uuuuuuu! Uuuu! Uuuuuuuuuuuu!